Tumori benigne cele mai frecvent întâlnite sunt:

1. Nevi pigmentari: sunt inițial benigni și, cel mai frecvent, rămân așa tot restul vieții, dar uneori se pot transforma malign, fiind deci necesară îndepărtarea lor
2. Keratoză seboreică: apare mai frecvent după 40 de ani. Poate avea aspect verucos de culoare maronie mai mult sau mai puțin pigmentată
3. Keratoză actinică: mici pete roșii sau maronii pe piele în general situate în zonele expuse la soare. Acestea se pot transforma malign
4. Formațiuni chistice: la nivelul pielii cel mai frecvent întâlnim chistul sebaceu, chistul trichilemal sau pilar (situat la nivelul pielii păroase a capului la baza firelor de păr). La nivelul țesuturilor moi subcutanate cel mai frecvent întâlnim: lipomul (formațiune tumorală benignă dezvoltată din grăsime), neurofibromul (tumoră benignă dezvoltată din fibrele nervoase), angiomul (tumoră benignă de origine vasculară), xantelasma (depozite de grăsime la nivelul feței, în special la nivelul pleoapelor), chistul sinovial (la nivelul articulațiilor și tendoanelor).
5. Alte tumori benigne: keratoacantom, tumori ale glandelor sudoripare, fibrom, histiocitofibrom, molluscum pendulum, botriomicom, tumoră glomică (la nivelul degetelor, foarte dureroasă)

Tumorile maligne cele mai frecvent întâlnite sunt:

1. Carcinomul bazocelular: este tumora malignă a pielii cel mai frecvent  întâlnită. În peste 90% din cazuri apare la nivelul pielii feţei, gâtului și mâinilor. Apare în general la persoanele cu pielea deschisă la culoare după vârsta de 45 de ani. Factorul principal de risc este expunerea la soare. Evoluția lor este locală, fără metastaze, dar neglijate pot evolua spre mutilare în special când sunt situate în proximitatea ochilor, urechilor, gurii, nasului. Excizia lor se face cu margine de siguranță de câțiva milimetri.
2. Carcinomul spinocelular sau carcinomul epidermoid: este o tumoră malignă a pielii. Aspectul clinic poate fi foarte variabil, sub formă: ulceroasă, superficială, nodulară, verucoasă etc. Apare în general după 40 de ani în special pe zonele expuse la soare; faţă, mâini, dar poate atinge și mucoasa bucală, anală sau genitală. În anumite situații există risc de metastazare ganglionară sau la distanţă, deci excizia lor este obligatorie cât mai rapid.
3. Melanomul: tumoră malignă mai puțin frecventă decât precedentele, ce reprezintă aproximativ 3% din totalul cancerelor cutanate. Apare după 40 de ani, factorul principal de risc fiind expunerea la soare fără protecție de-a lungul vieții, dar și antecedentele familiale, imunitatea, pielea deschisă la culoare sau anumite leziuni pre-canceroase. Diagnosticul confirmat impune tratamentul chirurgical prin excizie +/- tratamente adjuvante în funcție de stadiul tumorii. Poate da metastaze.

Cel mai important este stabilirea diagnosticului. Pentru tumorile la nivelul pielii se poate efectua o biopsie în prealabil sau un examen dermatologic. Uneori biopsia excizională este metoda de tratament suficientă. Tumorile de țesuturi moi cel mai frecvent beneficiază de excizie directă, cu excepția anumitor situații de diagnostic incert.

Tumorile benigne, în principiu se îndepărtează sub anestezie locală. În funcție de dimensiunea tumorii, plaga se închide prin sutură directă. Uneori poate fi necesar închiderea prin plastii locale sau grefă de piele. Timpul de excizie este variabil de la 15 minute la 1 oră în funcție de numărul formațiunilor tumorale și a dimensiunilor acestora. După intervenție piesa de rezecție se trimite obligatoriu la examen histopatologic pentru examinarea finală.

Pentru tumorile maligne este necesar diagnosticul clar înainte de excizie. Pot fi necesare biopsie cutanată, examen dermatologic sau în cazurile mai avansate alte explorări de imagistică și laborator pentru determinarea diseminării loco-regionale și la distanță: ecografie, radiografie,  CT (computer tomograf), RMN, markeri serologici specifici. După stabilirea diagnosticului se practică excizia formațiunii tumorale maligne cu margine de securitate specifică fiecărui tip de tumoră și fiecărui stadiu tumoral. Piesa de excizie se trimite obligatoriu la examen histopatologic. Închiderea plăgii se face prin sutură directă sau grefă de piele liberă. După confirmarea diagnosticului final și a marginilor de siguranță pentru tumorile foarte mari, pentru a închide defectul creat pot fi necesare anumite plastii locale sau loco-regionale (uneori lambouri libere). În caz de afectare a țesuturilor din jur sau metastazare loco-regională sau la distanță, un abord în echipă multidisciplinară poate fi necesar.

• recuperarea este dependentă de mărimea, tipul tumorii și de procedeul folosit pentru închiderea defectului creat. În general pentru tumorile benigne și maligne excizate sub anestezie locală, întoarcerea la domiciliu se face în aceeași zi cu excizia. Mici echimoze (vânătăi) și edem (tumefiere) local pot să apară pentru câteva zile. Este recomandat evitarea expunerii la soare fără cremă de protecție a cicatricilor. În cazul formațiunilor tumorale mari care necesită anestezie generală și procedee complexe de acoperire a defectului creat, spitalizarea poate fi necesară pentru 1-2 nopți
• chirurgul plastician va oferi toate informațiile necesare pentru toaleta locală și îngrijirile postoperatorii
• consultații regulate vor fi planificate cu Dr. CHIRILA Marius pentru monitorizarea recuperării și pentru a se asigura că obțineți cele mai bune rezultate posibile.